Impactul macroeconomic al schimbărilor climatice

Impactul macroeconomic al schimbărilor climatice: Temperatură globală vs. locală Adrien Bilal & Diego R. Känzig – Mai 2024

„Conform estimărilor din studiu, daunele macroeconomice ale schimbărilor climatice sunt de șase ori mai mari decât se credea anterior. Exploatăm variabilitatea naturală a temperaturii globale și ne bazăm pe abaterile seriilor temporale. O creștere de 1°C a temperaturii globale duce la o scădere de 12% a PIB-ului mondial. Șocurile de temperatură globală sunt mult mai puternic corelate cu evenimentele climatice extreme decât șocurile de temperatură la nivel de țară, utilizate în mod obișnuit în literatura de specialitate, ceea ce explică de ce estimarea noastră este semnificativ mai mare. Folosim dovezi de formă redusă pentru a estima funcții structurale de daune într-un model standard de creștere neoclasic. Rezultatele noastre sugerează un cost social al carbonului de 1.056 USD pe tonă (Mai 2024). (Actualizare: Până în noiembrie 2024, această valoare a ajuns deja la 1.367 USD/tonă. …ș.a.m.d.) Un scenariu standard de încălzire duce la o pierdere de bunăstare de 31% în termeni de valoare actuală. Ambele sunt de ordin de mărime mai mari decât estimările anterioare și implică faptul că politicile unilaterale de reducere a carbonului sunt rentabile pentru țări mari precum Statele Unite.” – acesta este rezumatul unui nou rezultat de cercetare cu următoarele detalii.

O nouă analiză arată că impactul economic al încălzirii globale este de 6 ori mai mare decât era așteptat

În 2018, William Nordhaus a primit Premiul Nobel pentru Economie pentru cercetarea sa, care a demonstrat că o creștere de 1°C a temperaturii medii globale ar duce la o scădere de 1-3% a producției economice globale. De atunci, aceasta a fost viziunea convențională asupra impacturilor economice ale încălzirii globale, dar un nou studiu realizat de Adrien Bilal de la Universitatea Harvard și Diego Känzig de la Universitatea Northwestern ajunge la o concluzie foarte diferită.

În lucrarea lor de cercetare intitulată „Impactul macroeconomic al schimbărilor climatice”, publicată în mai 2024: Temperatură globală vs. locală, ei concluzionează că impactul economic al încălzirii globale este de șase ori mai mare decât ceea ce a afirmat Nordhaus. În introducere, autorii explică: „Ajungem la această concluzie în doi pași. În primul rând, ne bazăm pe o abordare de prognoză locală a seriilor temporale pentru a estima impactul șocurilor de temperatură globală asupra produsului intern brut (PIB).”

„Această abordare exploatează variabilitatea naturală a temperaturii medii globale – sursa de fluctuație cea mai apropiată de schimbările climatice – despre care arătăm că este un predictor mult mai puternic al evenimentelor climatice extreme decât temperatura la nivel de țară. Constatăm că o creștere de 1°C a temperaturii globale reduce PIB-ul mondial cu 12% la punctul său maxim. În al doilea rând, folosim rezultatele noastre de formă redusă pentru a estima funcții structurale de daune într-un model simplu de creștere neoclasic. Constatăm că schimbările climatice duc la o pierdere de bunăstare de 31% în valoare actuală și la un cost social al carbonului de 1.056 USD pe tonă.”

Impactul masiv al încălzirii globale asupra economiei

Neue Zürcher Zeitung, un ziar de limbă germană elvețian fondat în 1780, este cunoscut pentru reportajele sale detaliate despre afacerile internaționale. Într-un articol despre cercetarea economică realizată de Bilal și Känzig, se scrie că efectele pe termen lung ale încălzirii globale asupra economiei ar fi enorme – comparabile cu Marea Depresiune din anii 1930. Cu toate acestea, aceasta a fost doar un eveniment temporar (deși cei afectați nu au simțit-o ca atare), în timp ce schimbările climatice vor avea un impact timp de secole.

Känzig, de origine elvețiană, a declarat pentru NZZ: „Când am văzut pentru prima dată rezultatul, am fost șocați.” El și coautorul său, Adrien Bilal, au revizuit cercetarea și au testat în mod repetat modelul utilizat. Dar, în cele din urmă, au fost convinși de rezultatele lor, care sunt deosebit de surprinzătoare din perspectivă economică. „Pe de altă parte, rezultatul este foarte în concordanță cu cercetările din știința climatică”, a spus Känzig. „Când vorbim cu oamenii de știință care studiază clima, ei pictează o imagine mult mai dramatică” decât ceea ce a prezentat William Nordhaus acum șase ani.

De unde provine această discrepanță între cercetările anterioare și noul studiu? La urma urmei, diferența este destul de uluitoare. Känzig și Bilal au observat că calculele anterioare ale modelelor economice foloseau date meteorologice specifice fiecărei țări pentru a trage concluzii despre impacturile economice. Cu toate acestea, această analiză ignoră faptul că schimbările climatice sunt un fenomen global. Datele specifice fiecărei țări, de exemplu, nu includ temperaturile oceanelor, deși acestea influențează foarte mult modul în care se dezvoltă furtunile înainte de a se deplasa în interiorul uscatului.

Analiză cuprinzătoare

Concluzia generală a studiului este că evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, ploile torențiale sau vânturile puternice, vor crește mai mult decât se presupunea anterior în modelele economice utilizate. Cu cât sunt mai multe valuri de căldură, cu atât scade productivitatea, nu doar pentru lucrătorii din exterior, ci și pentru cei din birouri. Evenimente precum întreruperile de curent sunt, de asemenea, mai probabile să apară. O altă abordare nouă a studiului este că analizează nu doar daunele cauzate de scăderea productivității, ci și pierderile de capital. „Ploile, inundațiile sau furtunile vor provoca daune semnificative infrastructurii”, spune Känzig. Drumurile, liniile electrice și alte infrastructuri vor fi distruse.

Această cercetare recentă arată că, deoarece daunele potențiale sunt atât de mari, investițiile în protecția climatului sunt mult mai profitabile decât se credea anterior. Activiștii pentru climă consideră că această nouă cercetare ar putea duce la o reconsiderare a politicii climatice internaționale – de exemplu, în ceea ce privește investițiile în tehnologii prietenoase cu mediul, care vizează atenuarea încălzirii globale.

Känzig speră și el la acest lucru. „Clima este un subiect care îmi este foarte drag”, spune el. La începutul carierei, a efectuat stagii la Banca Națională a Elveției și la Bank of England. El voia de fapt să cerceteze politica monetară, „dar apoi am realizat că, având în vedere importanța enormă a schimbărilor climatice, se face prea puțină cercetare economică pe această temă”, a spus el.

Reacția la „Cercetarea”

De la publicarea studiului, a existat un acord larg în comunitățile economice și științifice, dar au fost exprimate și critici. Unii susțin că calculele utilizate în cel mai recent model nu iau în considerare faptul că lumea se adaptează la schimbările climatice. Känzig spune că aceasta este o obiecție validă. „Dar astăzi, nimeni nu poate spune cât va investi de fapt lumea în măsuri de adaptare.”

Alții critică faptul că rezultatele sunt prea optimiste, deoarece analiza nu ține cont de așa-numitele puncte de inflexiune – evenimente în care un ecosistem se prăbușește din cauza încălzirii – care ar avea consecințe catastrofale. Känzig a spus că rămâne convins că daunele economice cauzate de schimbările climatice au fost subestimate semnificativ până acum și că fiecare nouă perspectivă, cum ar fi acest nou studiu, servește la informarea oamenilor despre gravitatea crizei climatice iminente rezultată din încălzirea globală.

Concluzii despre încălzirea globală și economie

În concluzia cercetării lor, autorii scriu:

„În acest studiu, arătăm că impactul schimbărilor climatice asupra activității economice este semnificativ. Exploatând variabilitatea naturală a temperaturii medii globale, obținem estimări ale seriilor temporale care sunt reprezentative pentru efectele generale ale încălzirii globale. Constatăm că o creștere de 1°C a temperaturii globale reduce în mod persistent PIB-ul global, cu o pierdere maximă de 12%. Acest efect mare se datorează creșterii evenimentelor climatice extreme.”

„În schimb, șocurile de temperatură locală utilizate în literatura de specialitate tradițională duc la creșteri minime ale evenimentelor extreme și la impacturi economice mult mai mici. Rezultatele noastre implică colectiv un cost social al carbonului (SCC) de 1.056 USD/tCO2 și o pierdere de bunăstare de 31% într-un scenariu moderat de încălzire. Aceste impacturi sunt comparabile cu a duce un război major pe teritoriul propriu pentru totdeauna (sublinierea adăugată). Rezultatele noastre nu doar arată că schimbările climatice reprezintă o amenințare serioasă pentru economia globală, dar au și implicații semnificative pentru politicile de reducere a carbonului. Multe intervenții de reducere a carbonului costă între 27 și 95 USD pe tonă de CO2 redusă. Valoarea tradițională a SCC (151 USD/tCO2) implică faptul că aceste politici sunt rentabile doar dacă guvernele internalizează beneficiile pentru întreaga lume, așa cum este captat de SCC. Cu toate acestea, un guvern care internalizează doar beneficiile interne evaluează beneficiile atenuării folosind costul intern al carbonului (DCC).”

„DCC-ul este întotdeauna mai mic decât SCC-ul, deoarece daunele pentru o singură țară sunt mai mici decât daunele pentru întreaga lume. De exemplu, estimările tradiționale bazate pe șocuri locale sugerează că DCC-ul SUA este de 30 USD/tCO2, ceea ce face ca atenuarea unilaterală să fie prohibitiv de costisitoare. Cu toate acestea, noile noastre estimări sugerează că DCC-ul SUA va fi de 211 USD/tCO2, depășind semnificativ costurile politicilor. În acest caz, politicile unilaterale de reducere a carbonului sunt rentabile pentru Statele Unite.”

Lecția

Mark Z. Jacobson este profesor de inginerie civilă și ambientală și director al Programului Atmosferă/Energie de la Universitatea Stanford. El știe câteva lucruri despre încălzirea globală și despre cum să acționeze pentru a atenua efectele sale. El este, de asemenea, un bun prieten al CleanTechnica, având scris numeroase articole pentru mica noastră comunitate de pe marginea internetului. L-am întrebat pe profesorul Jacobson ce crede despre această cercetare economică recentă, iar el a răspuns: „Acest studiu se adaugă unei liste tot mai mari de studii care sugerează că costul social al carbonului și daunele economice din cauza schimbărilor climatice sunt mult mai mari decât se credea anterior.”

Oceanele acoperă aproape două treimi din planeta noastră. Ignorarea efectelor apei mai calde a oceanelor datorită încălzirii globale duce pur și simplu la rezultate nerealiste. Oamenii pot să se certe cu concluziile lui Bilal și Känzig – este costul social al carbonului peste o mie de dolari pe tonă sau doar 574,22 USD? Astfel de întrebări sunt ca și cum ai întreba câți îngeri pot dansa pe vârful unui ac. Valoarea primară a studiului este că, atunci când examinăm impactul economic al încălzirii globale, trebuie să luăm în considerare întreaga Pământ, nu doar suprafețele uscate. Doar pentru asta, merită un Premiul Nobel.

Sursa: CleanTechnica